Ne atingem smartphone-urile în medie de 2.617 ori pe zi. Fiecare "Bing", fiecare vibrație, fiecare badge roșu de notificare este un mic impuls de dopamină, care ne face să căutăm următorul. Dar te-ai întrebat vreodată ce pierzi în timp ce te uiți la ecran? Viața se desfășoară în analog.
Gigantii tehnologici creează aplicații ca pe niște automate de jocuri. Principiul din spate se numește "Program de Recompensă Variabilă". Când deschizi Instagram, nu știi ce vei vedea – un videoclip amuzant, un mesaj sau nimic. Această incertitudine stimulează sistemul de recompensă din creierul nostru la maxim. Rezultatul: un sistem nervos permanent supraîncărcat, incapabil să se angajeze în activități lente și profunde (Deep Work, citit, conversații).
FOMO (Frica de a lipsi) este teama de a pierde ceva. JOMO este opusul: bucuria de a nu fi mereu prezent. Este alegerea conștientă a calității în locul cantității. Când nu mai ești constant disponibil, le transmiți ție și altora: Timpul și atenția mea sunt valoroase.
Există o satisfacție profundă în a crea sau a experimenta ceva real. Răsfoirea unei pagini de hârtie, zgârierea unui stilou, mirosul de pământ umed. Aceste stimulări tactile ne ancorează. Ne reconectează cu realitatea fizică, pe care riscă să o pierdem în Metavers.
Asistentul HWA te poate ajuta să îți analizezi timpul petrecut pe ecran și să creezi un plan de dezintoxicare blând.